Interviu cu Gheorghe Back, consilier local şi medic veterinar

– Ce trebuie să ştie un cetăţean care sacrifică un animal pentru consumul propriu?
– Animalele sacrificate pentru consum trebuie să fie, în primul rând, identificate cu crotalii în urechi, iar după sacrificare trebuie să ne returneze crotalia. Apoi trebuie să se facă analize la carnea obţinută. De exemplu, la bovine şi ovine sunt necesare probe de creier, cu specificarea vârstei animalului sacrificat.
„Toată carnea din comerţ este verificată”
– Credeţi că cetăţenii conştientizează pericolele la care se expun dacă nu urmează indicaţiile medicilor veterinari în ceea ce priveşte igiena sacrificării?
– Când vine vorba de consumul unor produse de origine animală, fiecare persoană ar trebui să fie conştientă că este în joc sănătatea şi viaţa lui. Este într-adevăr o problemă vitală şi trebuie să fim atenţi la toate aspectele sanitare şi de igienă, atunci când vine vorba de o sacrificare animală.
– În ultimele luni, în presa naţională s-a amplificat subiectul cu privire la anumite nereguli depistate la carnea din comerţ. Care este defapt situaţia şi cât de sigură este carnea pe care o cumpărăm?
– În mod normal, toată carnea din comerţ este verificată din punct de vedere sanitar-veterinar. În legătură cu carnea de cal, pentru că la acest tip de carne au fost depistate nereguli, trebuie să specific că este una dintre cele mai igienice. Calul nu consumă nici mâncare, nici apă, decât din locuri curate, fiind cel mai igienic animal, iar astfel, carnea lui este cea mai bună pentru consum. Problema a fost la capitolul etichetare, nu la calitatea cărnii. Carnea de cal a fost etichetată greşit, era trecută ca fiind carne de vită, iar această faptă reprezintă o fraudă.
„Problema cu laptele a fost o exagerare”
– Şi laptele a fost vizat.
– Problema cu laptele a fost o exagerare. Din păcate, se pare că trebuie să importăm din ce în ce mai mult, iar pentru acest lucru trebuie iniţial să distrugem tot ceea ce producem noi. Ţara noastră are capacitatea de a produce foarte mult. Suntem capabili să hrănim 80 de milioane de oameni, dar noi importăm trei sferturi din produse, ceea ce este foarte trist.
– Ce fel de vaccine trebuie administrate animalelor din gospodăria proprie?
– Vaccinele se administrează în funcţie de specia animalului. La păsări, vaccinarea se face de două ori pe an, primăvara şi toamna. La porci nu se mai face vaccin, la oi, capre şi vaci se face vaccinul primăvara, la cabaline o dată, iar la bovine se face o dată, tuberculinările, primăvara înainte de fătări.
„În export pleacă animale ce provin de la ferme certificate în acest sens”
– Printre atribuţiunile dvs. se numără şi controlul cărnii care merge, de aici de la Şiria, spre export.
– Noi oferim certificate de sănătate pentru animalele vii care pleacă la export. Pentru certificarea stării de sănătate a animalului, în mod normal, conform ordinului 381/2012, acum nu se mai certifică câte un animal, ci un lot întreg. Taxa se calculează în funcţie de numărul de animale care pleacă la export. Lotul poate începe de la un singur animal şi poate ajunge chiar şi la un număr de peste 100. În export pleacă animale ce provin de la ferme certificate în acest sens, noi certificând starea de sănătate a animalelor până la ferma de export. Nu se poate exporta direct de la crescătorii de animale, doar prin intermediul acestor ferme.
– Care sunt taxele aferente certificării stării de sănătate a animalelor care urmează a fi exportate?
– Acestea încep de la 10 lei şi pot ajunge până la 200 de lei, în funcţie de numărul de animale din lotul certificat.
„Căpuşele se găsesc peste tot pe păşune”
– Există în Şiria ferme care exportă animale?
– În Şiria avem o fermă de bovine care exportă de la viţei sugari, până la vaci gata pentru abator, în ţări precum Ungaria, Slovacia şi Cehia.
– Pentru că tot am vorbit despre „pericolele” mediatizate în ultima perioadă, aş dori să vă întreb cât de periculoase sunt căpuşele?
– Căpuşele se găsesc peste tot pe păşune. În mod normal, trebuie să avem grijă în momentul în care mergem la iarbă verde, să ne protejăm şi să avem o vestimentaţie corespunzătoare. Trebuie să punem pătura în locuri în care nu au păşunat oile, sau alte animale. Unele dintre aceste insecte pot reprezenta un pericol, dar nu toate, în funcţie de starea lor, dacă sunt sau nu purtătoare de virus, la fel ca la orice animal. Şi porcii sunt purtători de trichinelă, dar la fel, sunt cazuri rare.
„Nu toate căpuşele sunt periculoase”
– Care ar fi primul ajutor în cazul în care o persoane depistează o căpuşă pe suprafaţa corpului?
– Primul lucru ar fi să meargă la medicul de familie, care va extrage căpuşa şi va lua măsurile care se impun. Dacă apar pe animale, la fel, se consultă un medic veterinar.
– Lucrând în cadrul acestui domeniu şi în acelaşi timp, fiind şi consilier local, aş vrea să ne spuneţi care sunt taxele şi impozitele care se percep pentru deţinerea animalelor, la nivel de comună?
– Pentru păşunatul animalelor, nu se plăteşte nimic la nivel local. Ce se plătesc sunt nişte impozite impuse de guvern în funcţie de specia şi numărul de animale deţinute. În comparaţie cu ce s-a plătit în urmă cu 5-6 ani, eu zic că aceste sume sunt mici. Unii sunt de altă părere. Fiecare plăteşte în funcţie de numărul de animale pe care le deţine. O altă schimbare este impozitul plătit în funcţie de numărul de porci deţinuţi, lucru care până acum nu se întâmpla.
„Numărul câinilor vagabonzi din comună este limitat”
– În trecut s-a mai discutat despre problema câinilor vagabonzi. S-a mai dezbătut această problemă la nivelul Consiliului Local?
– Nu avem o evidenţă a câinilor vagabonzi, dar la nivelul comunei numărul lor este limitat. Din păcate, hingherii din Arad şi din judeţ, din locuri precum Ineu şi Pâncota, aduc câini cu maşina Papuc, o dată la două–trei săptămâni. Deocamdată nu am avut însă probleme mari. Nu au existat probleme cu haite de câini care să atace cetăţenii. Persoane muşcate în localitate sunt cei muşcaţi de câinii proprii sau câini care sunt cunoscuţi ca fiind vaccinaţi.
– Cum trebuie să ne comportăm cu un câine străin ca să ne ferim de probleme?
– În primul rând, dacă intrăm într-o gospodărie în care este semnalizată prezenţa unui câne, trebuie să avem grijă chiar dacă intrăm la oameni ca invitaţi, să fim atenţi ca animalul să fie legat. Dacă întâlnim un câine străin pe stradă, în primul rând, nu trebuie să fugim. Câinele simte când unui om îi este frică, iar, astfel, cel mai bine este să nu arătăm semne de agresiune faţă de el, pentru ca acesta să nu ne atace din instinct.
– Care este mesajul pe care doriţi să îl transmiteţi locuitorilor din Şiria?
– Le doresc multă sănătate şi să li se îndeplinească tot ceea ce au nevoie în viaţă, pentru că uneori ceea ce ne dorim este mult prea mult faţă de ceea ce avem nevoie.

Anamaria Marc

print