Interviu cu Mihai Duma, consilier PSD în Consiliul Local Şiria

– D-le consilier mă bucur că aţi acceptat invitaţia noastră de a avea un nou dialog după o perioadă de timp. Aş dori să ne spuneţi care au fost ultimele activităţi în cadrul consiliului local Şiria?

– Majoritatea acţiunilor din ultima vreme s-au axat pe treburile gospodăreşti la nivel de comună, cu referire directă la asfaltări străzi, trotuare, reparaţii podeţe, etc. Toate acţiunile au fost bine coordonate. Consilierii au fost de acord în procent de aproape sută la sută cu aceste acţiuni şi drept dovadă acţiunile au condus la rezultate deosebit de bune la nivelul întregii comune, în sensul că putem să ne mândrim cu ceea ce s-a realizat până acum. Eu fiind din opoziţie, din punct de vedere politic poate că, după părerea unora, ar fi trebuit să mă dau deoparte însă eu am considerat că dacă treburile sunt în folosul comunităţii nu pot să nu fiu de acord, indiferent din partea cui vine propunerea. Ca atare am fost de acord pentru că aceste propuneri au condus la rezultate bune pentru comunitate.

– Toată lumea a observat că în Şiria s-a asfaltat foarte mult în ultima perioadă.

– Eu cred că din punct de vedere al infrastructurii suntem la vârful unui „clasament” pe judeţul Arad, ţinând cont de numărul mare de străzi care au fost asfaltate sau pietruite. Mai avem încă foarte puţine străzi care nu sunt asfaltate, una dintre ele fiind chiar strada pe care locuiesc eu şi unii vecini chiar m-au întrebat despre acest lucru. Adevărul e că s-a făcut un proiect cu un an şi jumătate în urmă care, din păcate, nu a fost aprobat. Strada pe care eu locuiesc are peste 2 km şi mai sunt încă două străzi paralele, de o importanţă deosebită pentru comună care în viitor vor fi asfaltate pentru că eu am cerut o revenire asupra proiectului, acesta s-a aprobat şi cred că nu peste mult timp şi aceste 3 străzi vor fi reabilitate. Este o lucrare complexă, care va dura mai mult timp, va costa mai mult şi de aceea înţeleg această amânare care a existat până acum. Poate dacă eram în locul d-lui primar şi eu aş fi procedat la fel, concentrându-mă pentru început asupra străzilor mai mici, urmând ca aceste 3 străzi mari să fie “atacate” de constructori mai târziu.

– Odată cu reabilitarea drumurilor se efectuează lucrări de reabilitare şi a trotuarelor?

– Trotuarele în cea mai mare parte sunt într-o stare bună, dar pe ici-acolo ar mai trebui executate unele reparaţii care vor fi făcute după terminarea lucrărilor de asfaltare a străzilor.

– În ce stare au găsit copiii şcolile din comună la deschiderea anului şcolar?

– Învăţământul a fost mereu un domeniu pe care atât primăria, cât şi consiliul local l-au avut în atenţie. Pot spune că la nivelul întregii comune şcolile arată bine, iar la Şiria şcoala se află în plin proces de extindere.

– Cum este colaborarea cu primarul Valentin Bot în cadrul consiliului local?

– Pot să spun că am colaborat tot timpul bine, deşi am avut diferenţe de opinii având doctrine diferite din punct de vedere politic, dar omeneşte vorbind, avem o colaborare bună şi eu zic că rezultatele se văd la nivel de comună.

– Ce planuri de viitor aveţi în cadrul consiliului local?

– Noi ne dorim ca în viitor să creştem numărul investiţiilor străine în comuna noastră pentru că la ora actuală ele sunt destul de puţine. Având în vedere potenţialul comunei Şiria, dacă am avea o căutare mai largă din partea investitorilor străini cred că am putea absorbi mai multe fonduri europene. De altfel, cred că această comună, fiind cea mai mare din judeţul Arad – după localitatea Vladimirescu care se pare că fiind în zona metropolitană va fi inclusă în municipiul Arad într-un viitor nu prea îndepărtat – pe lângă ce s-a făcut din punct de vedere urbanistic ar trebui să ne gândim să devină şi Şiria un oraş agro-industrial pentru că nu este cu nimic mai prejos decât Sântana, Curtici, Pâncota. Din contră, la multe capitole cred că suntem la acelaşi nivel cu aceste oraşe sau chiar peste ele şi cred că Şiria, fiind cea mai mare localitate din podgoria Miniş-Măderat, ar putea deveni un oraş agro-industrial.

– Se apropie sezonul rece şi întrebarea mea este dacă în cadrul consiliului local s-a pus problema ajutorării cu lemne a familiilor sărace?

– Da, s-a discutat în consiliul local acest aspect. De altfel, la familiile nevoiaşe am acordat permanent sprijin cu lemne, cu haine sau alimente în diferite ocazii şi în funcţie de posibilităţile care au existat.

– Credeţi că există o concurenţă între Şiria şi Pâncota?

– Între cele două localităţi întotdeauna a existat o concurenţă, fie că ne referim la fotbal sau din punct de vedere economic, la fel cum există între Arad şi Timişoara. Din câte ştiu, pe vremuri, fabrica de mobilă curbată, care era singura din România, s-a construit la Pâncota deşi iniţial fusese vorba de Şiria, dar oamenii puternici ai vremii au hotărât altfel, la fel cum s-a întâmplat şi cu liceul sau baia comunală.

– D-voastră sunteţi unul dintre cei mai cunoscuţi viticultori din zonă. Ce producţie aţi realizat în această toamnă?

– Eu am activat în domeniul viticulturii timp de 45 de ani, începând cu stadiul de tehnician, şef de fermă, inginer, director la fostul IAS Baraţca, director la Staţiunea Miniş, cercetător şi am o serie de rezultate obţinute în munca de cercetare. Aici mă refer la două soiuri brevetate, omologate şi o bogată contribuţie la îmbunătăţirea tehnologiilor viticole şi aşa mai departe. Sigur că în cei 45 de ani de activitate nu m-am desprins de viticultură, iar acum, după pensionare lucrez tot în acest domeniu. Am struguri de vin, struguri de masă, am pepinieră de viţe, am început şi o mică pepinieră de pomi şi doresc ca această activitate să o extind, atât cât mă vor ţine puterile. Mă bazez şi pe ajutorul celor doi copii care lucrează tot în domeniul pomiculturii, care mai târziu vor prelua ştafeta de la mine şi o vor duce mai departe.

– Credeţi că va fi un an viticol bun?

– Cred că din punct de vedere al calităţii, producţia obţinută în acest an va echivala sau va depăşi cea din anul 2000, acel an constituind “vârful” ultimilor 50 de ani în această zonă. În perioada când eu am activat ştiu că cel mai bun an al viticulturii arădene şi chiar româneşti a fost anul 1982, care a fost depăşit de anul 2000 şi eu cred că va fi depăşit de anul 2011. Sigur că în cei 50 de ani au existat ani mai buni, dar cei trei ani menţionaţi anterior au constituit şi constituie perioadele de maximă calitate şi cantitate în acelaşi timp. Noi, viticultorii, avem o vorbă în ceea ce priveşte timpul: “Atunci când sunt ploi râde câmpul şi plânge dealul, iar când e secetă râde dealul şi plânge câmpul”. Această secetă cumplită din acest an pentru vie a fost bună pentru că avem o cantitate şi calitate deosebită de struguri pe când în câmp acum nu se poate semăna, porumbul se păleşte, se coace forţat, trebuie recoltat. Când sunt ploi în exces viile sunt greu de stăpânit din punct de vedere al combaterii bolilor şi dăunătorilor şi atunci de obicei există pierderi, cum a fost anul trecut de exemplu, când producţia viticolă a fost la pământ. Însă, după un an catastrofal pentru viticultori a urmat un an de vârf, nu avem o evoluţie liniară şi puţini sunt anii care se dovedesc buni atât pentru viticultori cât şi pentru cei care se ocupă de producţia mare.

– Este bun vinul pentru sănătatea omului?

– Vinul este în acelaşi timp şi aliment şi medicament. De-a lungul timpului au fost mulţi oameni care au făcut cercetări în acest domeniu, iar în ultimii 30 de ani vinul a fost din ce în ce mai acceptat ca medicament. El are un conţinut de alcool, dar consumat în cantităţi mici el nu dăunează, dimpotrivă, este benefic mai ales inimii. Se ştie că la nivel mondial mortalitatea cea mai ridicată este din cauza bolilor cardiovasculare, or vinul face bine inimii. Este păcat că unii medici recunosc aceste valenţe ale vinului, dar pe de altă parte ei spun că acestea nu sunt valabile şi la români pentru că, din nefericire, nu toţi românii au simţul măsurii. Un pahar, maximum două pahare de vin pe zi constituie un adevărat medicament pentru organismul uman, dar nu mai mult.

– Ce sfat aţi dori să daţi celor care practică sau doresc să practice meseria pe care d-voastră aţi practicat-o timp de 45 de ani?

– Eu cred că ar trebui să punem din nou bază pe ceea ce încet-încet a cam dispărut şi vă dau ca exemplu şcoala de viticultură de la Miniş care s-a înfiinţat în anul 1881, la un an după apariţia filoxerei care a fost prima şcoală de viticultori sau vinţeleri, cum se spunea atunci, din România. Astăzi la Miniş se învaţă contabilitate, se învaţă agro-turism, cu totul alte meserii decât viticultura, iar mâine – poimâine, în podgorie nu mai găseşti un specialist. Mai suntem noi, generaţia care acum suntem pensionari şi mai este o generaţie sau două care vine după noi, dar în următorii ani nu vor mai fi specialişti pentru că nu s-a mai pregătit nimeni în acest domeniu. Dintotdeauna viţa de vie a ocupat aceste terenuri şi pe aceste dealuri doar viţă de vie va exista şi în continuare, să nu îşi închipuie cineva că vreodată aici se va putea cultiva grâu sau altceva pentru că se înşeală amarnic. Întrebarea care se pune este cine se va ocupa de această cultură după ce noi şi generaţia imediat următoare nu vom mai fi? Eu cred că ar fi benefică înfiinţarea cel puţin a unui colegiu de învăţământ superior care să aparţină de o universitate din Arad şi care să pregătească viitori specialişti în viticultură pentru că altfel situaţia va fi dramatică.

– Ce mesaj aţi dori să transmiteţi locuitorilor comunei Şiria?

– Eu aş vrea să fac un apel la unitate, pentru că eu cred că suntem prea dezbinaţi şi de aceea nu avem rezultatele pe care ni le dorim.

Carte de vizită:

Nume şi prenume: Duma Mihai, pensionar, consilier PSD în Consiliul Local Şiria

Vârsta: 65 de ani

Căsătorit cu Maria, tată a doi copii: Marin şi Tiberiu.

print

Comments are closed.