Am făcut referire în mai multe rânduri la sărbătoare Sânzienelor în reportajul nostru de la Zilele Şiriei şi ne simţim datori a aduce cititorilor noştri câteva informaţii despre această străveche sărbătoare pentru că ne-am dat seama că puţini ştiu ce reprezintă ea. Pentru aceasta am apelat la cunoscutul etnolog arădean Viorel Nistor: „Sânzienele este o sărbătoare a tuturor plantelor de câmp cu puteri tămăduitoare. Este ziua în care expansiunea vegetală a plantelor a ajuns la punctul culminant. Acum aceste plante trebuie strânse şi păstrate pentru puterile lor miraculoase.

Ziua de 24 iunie este o zi a magiei arhaice dar este şi cea mai lungă zi a anului, zi de mare răscruce în cursa soarelui. După ce a urcat zi de zi tot mai sus el se opreşte şi de aici dă înapoi pas cu pas, coborând încet pe bolta cerească. De aici încolo anul se înjumătăţeşte şi întreaga natură începe să dea înapoi. Plantele nu mai cresc, iarba începe să se usuce iar cucul nu mai cântă. În toate satele transilvănene fetele se duceau în câmp şi împleteau coroniţe de flori de sânziene, galbene-aurii, pe care le aduceau acasă. Cununiţele, datorită formelor rotunde au fost considerate un simbol solar şi sunt împletite şi din alte flori de tot felul

În cadrul acestui ritual coroniţa transmitea celui care o poartă, prin plantele pe care le conţine, puterile magiei. Cununile de sânziene se aruncau peste casă, iar dacă se opreau pe casă era un semn bun în sensul că ea va dăinui mult. Altele se puneau la porţile de la uliţă sau chiar pe faţada caselor. Acolo stăteau toată vara şi toamna”.

Mai adăugăm că Sânzienele sunt o sărbătoare plurală, iar numele se pare că vine de la latinescul Sanctae Dianae şi nu are nimic de a face cu Sfânta Ana, cum se mai confundă de către unii !

print