De Ziua Înălţării Domnului, care comemorează înălţarea la cer a lui Hristos, la 40 de zile după Înviere, celebrăm Ziua Eroilor, o sărbătoare naţională în memoria celor căzuţi de-a lungul vremurilor, eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.
Cinstirea celor care şi-au dat viaţa pentru aceste sfinte idealuri se săvârşeşte de aproape un secol, încă din 1920, când s-a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos, dată decretată sărbătoare naţională a poporului român.
Pomeniţi la toate liturghiile, eroii neamului au avut parte joi, 21 mai, de o atenţie deosebită din partea tuturor. Numeroși șirieni, alături de oficialitățile locale, și-au înclinat frunţile şi au rostit o rugăciune pentru sufletele celor care au pierit departe de cei dragi, dar pentru o cauză nobilă, cu prilejul ceremoniei organizate la Monumentul Eroilor înălțat în fața stadionului din Șiria.
Având în vedere că sărbătoarea Înălțării Domnului a coincis cu sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, primarul comunei Șiria, ing. Valentin Bot a vorbit, în discursul său, despre semnificația celor două praznice, dar și despre importanța păstrării vie a amintirii eroilor căzuți, datorită cărora trăim astăzi în libertate.

„Ne aflăm într-o zi de aleasă sărbătoare, cu o dublă semnificație religioasă și o zi de sărbătoare națională a poporului român. Se împlinesc 40 de zile de la Sfânta Înviere a Mântuitorului Iisus Hristos, când acesta s-a înălțat la ceruri de pe muntele Măslinilor. Fie ca această Zi Sfântă să reverse daruri duhovnicești asupra tuturor locuitorilor acestei comune, să ne sporească sănătatea și gândurile bune de pace, liniște, bunătate și iubire creștinească.
Biserica Ortodoxă îi prăznuiește în această zi de 21 mai și pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena. Constantin cel Mare s-a născut în orașul Nis din Serbia în jurul anului 274. El a devenit suveran al întregului Imperiu Roman. Cea mai însemnată realizare a Împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313) prin care creștinismul a ajuns să fie recunoscut de stat. După acest Edict Împăratul a scutit biserica de impozite, i s-a acordat dreptul de a primi donații iar din legile penale au fost scoase pedepsele contrare spiritului creștinismului precum răstignirea, zdrobirea picioarelor, arderea cu fierul roșu. Împăratul Constantin a convocat și primul Sinod Ecumenic la Niceea în 325. El s-a botezat pe patul de moarte și a fost înmormântat în biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol ctitorită de el.
Mama sa, împărăteasa Elena, a reușit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Împărăteasa Elena a zidit biserica Sfântului Mormânt, biserica din Betleem, pe cea din Nazaret și multe alte Sfinte lăcașuri.
În nume personal și al Consiliului Local le urez ani mulți cu sănătate tuturor celor care poartă acest nume.
Guvernul României prin decretul Lege 1693 din 20 aprilie 1920 a aprobat propunerea Bisericii Ortodoxe Române și a Ministerului de Război pentru a se sărbători în fiecare an în ziua Înălțării Domnului Iisus Hristos la ceruri și Ziua Eroilor. În virtutea acestei legi în perioada interbelică societatea ”Cultul Eroilor” a adunat în cimitirele definitive ale eroilor, oseminte a 200 de mii de eroi români și străini care se aflau în morminte izolate sau grupuri de morminte răzlețe, a repatriat din străinătate peste 1500 de eroi, a construit 106 cimitire militare și 14 mausolee.
Prin decretul 71/1948 Ziua Eroilor a fost stabilită pentru data de 9 mai abrogându-se prevederile anterioare. Revenirea la tradiția sărbătorii Zilei Eroilor în ziua Înălțării Domnului s-a realizat la propunerea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române la 30 mai 1995 prin legea nr 48 când Parlamentul României a proclamat revenirea după 75 de ani a tradiției făurită în perioada interbelică.
Eroii neamului sunt strămoșii noștrii care au avut credința dreaptă în Dumnezeu, iar când s-a ivit un pericol asupra ființei naționale au știut că sunt responsabili și datori de a păstra nealterată credința.
Cu profundă recunoștință în suflete și în conștiință îi prețuim pe toți eroii cei de demult, ai luptelor pentru libertate, unitate și apărare a creștinătății și a Europei întregi, pe cei de la Posada, Rovine, Vaslui, Războieni, Călugăreni, Șelimbăr, pe cei din luptele războiului pentru independență din 1877-1878, pe cei din bătăliile războiului pentru întregirea neamului în 1916-1918, pe cei ce s-au jertfit pentru țară în 1941-1945 pe fronturile celui de-al doilea Război Mondial, cei care au murit în închisorile comuniste pentru apărarea și întărirea credinței,pe cei ce s-au jertfit pentru libertate și credință în decembrie 1989, precum și pe cei care și-au dăruit jertfa supremă acolo unde țara le-a încredințat misiunea în anii din urmă.
În ceasurile grele și hotărâtoare ei au înțeles că viața noastră nu trebuie să se măsoare cu lungimea anilor, cu bogăția plăcerilor, cu umilință și robie, ci cu puterea de muncă, cu jertfă, cu eroism, cu dragoste și afirmarea idealului ce trebuie slujit.
Visul milenar înfăptuit prin ei ne cheamă să apreciem spiritul lor de sacrificiu căci prin jertfa lor se face un punct de întâlnire cu istoria neamului. Ei rămân un simbol vizibil al faptul că viața noastră devine o cruce și o Înviere, un punct de întâlnire sprijinit de dragoste și nădejde fără de care sufletul nostru ar fi sărac și pustiu, lipsit de firul ce-l leagă de istoria și credința întregului neam.
În ființa lor se află niște comori sfinte, din care se hrănește neîntrerupt prezentul și viitorul nostru. În ei stă legătura dintre ceea ce este vremelnic și ceea ce este etern în făptura omului. Ei formează cartea răsăritului de veac al neamului și sunt martorii brazdelor adânci existente în istoria lui. Ei sunt născuți din credința, hărnicia, truda și jertfa poporului. Din jertfa lor în ceasurile noastre de îndoială ne vin îndemnuri și sfaturi, pilda lor dorind să ne fie un îndemn de slujire statornică a prezentului și viitorului țării.
În simbol de respect și cinstire a numelor cunoscute și a numelor pierdute a tuturor eroilor comunei noastre a fost înălțat acest monument. În fața acestui monument simțim prezente duhurile acestor eroi care ne îndeamnă să ne reînnoim sufletele, să slujim un ideal nou de viață plin de demnitate de iubire și de jertfă. Pentru toți aceștia care s-au născut în credință, hărnicie și jertfă supremă și sunt fii ai acestei comune și al întregului neam românesc să ne plecăm genunchii și inimile printr-o pioasă reculegere în fața acestui înălțător monument și să lăsăm să cadă o lacrimă de recunoștință printr-o rugăciune pentru veșnica lor odihnă.
Fie ca lumina Zilei Eroilor din ziua Înălțării la Ceruri a Mântuitorului să reverse în sufletele românilor de pretutindeni sentimentele înălțătoare ale iubirii de Dumnezeu, de neam și de patrie dimpreună cu sentimentul de recunoștință față de toți eroii neamului românesc”, a precizat ing. Valentin Bot, primarul comunei Șiria.

Ceremonia a continuat cu o slujbă de pomenire a ostașilor români, oficiată de preoții de pe raza comunei Șiria, dar și viețuitorii Mănăstirii Feredeu. Au fost depuse apoi coroane de flori de către primarul comunei Şiria, Valentin Bot, consilierii locali din cadrul CL Șiria, Centrul Militar Județean Arad, Poliția Comunală Șiria, din partea Consiliului Județean Arad a depus coroane consilierul judeţean Garofiţa Popa, din partea Prefecturii judeţului Arad: doamna secretar Sârb Gabriela și doamna jurist Tunde Gajdo, din partea veteranilor de război au depus coroane veteranul Ioan Botaș însoțit de primarul Valentin Bot, din partea Bisericii Ortodoxe au depus coroane preoții de pe raza comunei și din partea Şcolii Generale „Ioan Slavici” din Şiria, prof. Corina Jurgiu, directorul instituţiei.
În continuarea programului, fanfara Sunetul Aradului și elevii Școlii Generale „Ioan Slavici” au prezentat programe artistice în memoria eroilor și ne-au reamintit principiile care i-au mânat pe ei în luptă: credinţă, libertate, dreptate!

Cristina Coleștean

print