Primele două zile ale lunii august din acest an vor fi dedicate uneia dintre cele mai marcante personalităţi din istoria literaturii române, scriitorul, jurnalistul şi pedagogul arădean Ioan Slavici. Comuna Şiria din judeţul nostru va deveni în această perioadă scena de desfăşurare a primei ediţii a Festivalului de literatură, teatru, film şi fotografie „Ioan Slavici” organizat de Centrul Cultural Judeţean Arad în colaborare cu Consiliul Judeţean Arad şi Primăria Comunei Şiria.
Atenţia publicului interesat atât de literatură şi fotografie cât şi de teatru şi film va fi focalizată asupra evenimentelor organizate în cadrul festivalului: simpozion de literatură, proiecţii de film, spectacole de teatru, precum şi o expoziţie de fotografie.
Deschiderea oficială a festivalului va avea loc sâmbătă, 1 august, a.c., începând cu ora 16.00, în incinta Complexului Muzeal „Ioan Slavici” din Şiria. De la ora 17.00 se va desfăşura Simpozionul de literatură cu titlul „Actualitatea lui Ioan Slavici: prozatorul, publicistul”.
Invitaţi de marcă precum prof. univ. Cornel Ungureanu şi prof. univ. Lucian Vasile Szabo din Timişoara şi scriitorul Vasile Dan – preşedintele Uniunii Scriitorilor din România – filiala Arad, îşi vor prezenta lucrările pe această temă.
La ora 19.00, elevii Şcolii Gimnaziale „Ioan Slavici” din Şiria vor prezenta pe scena Teatrului de Vară din localitate, două scenete.
Prima zi a festivalului se va încheia cu proiecţia filmului „Pădureanca”, în regia lui Nicolae Mărgineanu, ecranizare a celebrului roman cu acelaşi titlu de Ioan Slavici, programată cu începere de la ora 20.00.

A doua zi de festival, duminică, 2 august, a.c., va aduce în faţa publicului spectacolul „Fata de birău”, prima comedie publicată de Ioan Slavici, la îndemnul lui Mihai Eminescu. Această piesă redă cu un umor aparte viaţa şi personajele din lumea satului ardelean de la acea vreme.
La ora 20.00, publicul este invitat să vizioneze, în incinta Teatrului de Vară din Şiria, proiecţia filmului „Moara cu noroc” în regia lui Victor Iliu.
O serie de personalităţi marcante ale vieţii culturale româneşti, precum Ioan Cărmăzan – Preşedinte al UARF (Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de film din România), Nicolae Mărgineanu – regizorul filmului „Pădureanca”, sunt invitate să participe la evenimentele programate în cadrul Festivalului.
Expoziţia de fotografie realizată de Virgil Jireghie în timpul filmărilor ecranizării nuvelei „Pădureanca” va întregi peisajul primei ediţii a Festivalului de literatură, teatru, film şi fotografie „Ioan Slavici”, oferindu-i o notă de autenticitate arădeană din zilele noastre.
Influenţată de viaţa satului arădean, întreaga operă literară ce poartă semnătura lui Ioan Slavici oferă în nuvelele sale „poporale” o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcţie de statutul lor social. Considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observaţie excelent” al mediului rural, Slavici a reuşit să lase posterităţii prin opera sa literară, o imagine autentică a epocii în care a trăit.
Îndemnat de Mihai Eminescu, pe care l-a cunoscut la Viena, a debutat în anul 1871 cu comedia „Fata de birău”, acesteia urmându-i patru ani mai târziu, în 1875 celelalte două comedii mai puțin cunoscute, „Toane sau Vorbe de clacă” şi „Polipul unchiului”.
Romane precum „Mara” sau „Pădureanca”, nuvelele „Popa Tanda”, „Budulea Taichii”, „Moara cu noroc”, dramele istorice „Bogdan Vodă” şi „Gaspar Graziani”, dar şi volumul de memorii apărut în 1924 cu titlul „Amintiri” ocupă un loc deosebit de important în istoria literaturii române.
Cunoscut şi apreciat şi în calitate de jurnalist, Slavici a fost unul dintre membrii fondatori ai revistei „Tribuna” de la Sibiu şi redactor la ziarul „Timpul” în Bucureşti. Datorită articolelor sale a fost arestat şi închis de cinci ori, fiind considerat naţionalist român de către autorităţile Imperiului Austro-Ungar sau presupus spion austro-ungar de către autorităţile din România. Volumul de memorialistică intitulat „Închisorile mele”, publicat în 1920, reflectă experienţele dramatice ale scriitorului arădean în perioada sa de detenţie.
Istoricul Lucian Boia consemnează cu referire la Slavici că „dacă la scriitori precum Rebreanu sau Sadoveanu se constată un uşor deficit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus de caracter”.
Amplasat într-un castel construit în anul 1838, în stil baroc târziu, care a aparţinut familiei nobiliare Bohuş, muzeul oferă celor interesaţi posibilitatea de a face o incursiune în istoria meleagurilor arădene de la mijlocul până la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Festivalul de literatură, teatru, film şi fotografie „Ioan Slavici” reprezintă un accent binevenit în agenda vieţii culturale a judeţului Arad cu rezonanţă la nivel naţional.

print