Pierderea de vieți omenești și pagubele în caz de dezastre pot fi reduse printr-un proces bine planificat privind managementul lor la nivel național. Procesul implică evaluarea corectă a dimensiunii și consecințelor fiecărui tip de dezastru în parte, prevenirea riscurilor și pregătirea intervenției statului în cazul producerii lor, în paralel cu construirea unei culturi la nivel național privind prevenirea riscurilor în caz de dezastru.

Aceasta este una dintre concluziile mesei rotunde cu tema “Managementul reducerii riscurilor la dezastre”, organizat joi, 13 octombrie a.c., în aula Universităţii Tehnice de Construcţii București (UTCB). La dezbatere au participat Klaus Iohannis, președintele României, Radu Văcăreanu, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii București, și viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, alături de specialiști în domeniu, reprezentanți din mediul academic și universitar, din societatea civilă și din administrația publică.

„Astăzi vorbim despre oameni, despre ce a făcut în acest an Guvernul și ce a prevăzut pentru a reduce riscul pierderii de vieți omenești. Înainte de a fi ministru, realizam anual un barometru național privind percepția riscurilor. În sinteză, acest studiu arată că românii percep acut riscurile, nu numai riscurile de dezastru natural, dar și riscurile sociale, și se creează incertitudine pentru viitor, care duce la neîncredere în societate, în instituțiile statului și chiar în România, până la urmă. Românii dezvoltă un comportament adaptativ la această imprevizibilitate, iar cea mai pregnantă formă a lui este migrația internațională – cea mai importantă pierdere de capital uman la nivel național, pierdere datorată neîncrederii”, a declarat viceprim-ministrul Vasile Dîncu, în deschiderea dezbaterii.

Cu privire la acțiunile Guvernului în domeniu, Vasile Dîncu a arătat că a fost demarat un proces de îmbunătățire a sistemului național de răspuns în caz de dezastre, sistem în care accentul este pus pe prevenție și pregătire: „Am trecut de la un comportament mai degrabă reactiv la planificare strategică – prin adoptarea, în luna august, a Hotărârii de Guvern nr. 557 privind managementul tipurilor de risc. Este un act foarte important, care stabilește responsabilități foarte clare în ceea ce privește organizațiile, stabilește resursele și răspunsul pentru fiecare tip de risc.” Hotărârea va fi urmată de elaborarea și adoptarea legislației secundare – o serie de acte normative prin care vor fi detaliate și aplicate prevederile aprobate.

Pe lângă intervenția aparatului central, planificarea la nivel național cuprinde măsuri, planuri și regulamente care trebuie adoptate și implementate la nivel local și o componentă importantă de educație și informare a populației privind pregătirea pentru dezastre.

Ministrul dezvoltării regionale și administrației publice a lansat un semnal cu privire la necesitatea de a crește capacitatea administrației publice locale, atât în plan strategic, cât și în planul intervenției efective. „Avem, în acest moment, un sistem național de management al situațiilor de urgență, care are atât structuri permanente, cât și structuri cu activitate temporară. Există lucruri care, în acest moment, funcționează, avem și resurse, dar să fim sinceri: avem o capacitate foarte mică a autorităților în a lua decizii și a interpreta acțiunile”, a subliniat Vasile Dîncu.

Pentru buna colaborare între toate nivelurile de intervenție, legislația în vigoare prevede funcționarea unei Platforme naționale în domeniu: „În două săptămâni, vom lansa, prin Hotărâre de Guvern, platforma naţională de reducere a riscului la dezastre. Corespunde normelor internaţionale, mecanismelor internaţionale care se practică în acest moment. Scopul platformei este de a implica specialişti în gestionarea eficientă a dezastrelor şi în găsirea de soluţii”, a adăugat viceprim-ministrul.

print